Jocul cu margele de sticla

Autorul, care a pledat intreaga lui viata pentru umanitarism si pacifism, impotriva "stupiditatii sangeroase a razboiului", a reusit in Jocul cu margele de sticla, ultimul sau roman, sa descopere parca formula, daca nu a fericirii, cel putin a serenitatii. Daca romanele anterioare stateau sub semnul scindarii, fiind construite pe diverse opozitii personificate de personajele aflate in relatii antagonice, in Jocul... personajul central pare sa-si fi regasit unitatea, prin renuntarea la interesele egoiste si prin acceptarea sacrificiului in folosul comunitatii, al ordinului. Romanul devine o metafora pentru activitatea creatore, singura capabila sa unifice conflictul dintre instinct si spirit.